Home » Aviatie civila, Aviatie militara, featured, headline, Istorie

Aurel Vlaicu, o viata dedicata zborului

17 June 2011 No Comment

Aurel Vlaicu este, probabil, omul care a pus piatra de temelie a aviatiei romanesti. Alaturi de Traian Vuia si Henri Coanda, Vlaicu ocupa un loc special in istoria aeronautica a Romaniei si, de ce nu, chiar a lumii, mai multe dintre ideile inovatoare ale inginerului roman fiind folosite ulterior si de straini in dezvoltarea unor noi avioane.

Imensa pasiune pentru zbor l-a facut pe tanarul nascut in comuna Bintinti, aflata in apropierea orasului Deva, sa puna studiile si viitoarea cariera pe planul secund si sa-si concentreze toata atentia, resursele si pasiunea care indeplinirea visului de-o viata – construirea unui avion.

Imediat dupa ce a absolvit Liceului Calvin din Orastie, Aurel a plecat la Budapesta, unde s-a inscris la Scoala Politehnica, in Facultatea de Mecanica. Telul lui era acela de a afla cat mai multe despre zbor, un zbor care in tara natala era privit cu neincredere si luat chiar in ras de unii oameni cu putere de decizie. Dezamagit de faptul ca nici la unguri nu a gasit ceea ce cauta, Vlaicu decide sa isi continue studiile in Germania, la Scoala Politehnica din Munchen.

Aici are ocazia de a-l cunoaste pe Oskar Ursinus, nepotul proprietarului uzinelor de automobile “Opel”, din Russelsheim, care il convinge sa se angajeze in fabrica. Vlaicu o face sperand ca astfel va rezolva ultima problema pe care o avea pentru realizarea avionului mult visat – un motor usor si destul de puternic. Nu are noroc nici in mareata Germanie si, la sfarsitul anului 1908 a revenit in satul natal, decis sa se concentreze exclusiv asupra zborului.

Isi gaseste un aliat puternic in persoana fratelui sau, Ion, care il sustine intr-o perioada destul de dificila, Aurel Vlaicu avand de infruntat, la revenirea acasa, dezamagirea crancena a tatalui care se astepta ca fiul sau sa revina pe plaiurile natale ca om realizat, mai ales ca a studiat mult in strainatate. Inginerul nostru, avand resurse financiare modeste, isi canalizeaza eforturile pentru a construi un planor, pe care il realizeaza si cu care reuseste cateva zboruri demonstrative.

La indemnul poetului Octavian Goga, fost coleg de scoala, Vlaicu se muta la Bucuresti. In mod surprinzator pentru el, Armata se arata interesata de acest proiect si il sprijina cu o mica suma de bani, una care ii este de ajuns pentru a achizitiona un motor din Franta, cu ajutorul lui Traian Vuia. Revine in tara, reuseste sa monteze si motorul si se pregateste de marele zbor.

Pe 12 iunie si-a scos pentru prima data “gandacul” pe camp iar pe 16 iunie are o prima tentativa de a zbura. Din cauza unor probleme cu motorul, aceasta esueaza, insa Vlaicu nu este descurajat. Revine pe campul de la Cotroceni si a doua zi, pe 17 iunie, cand reuseste sa se ridice aproximativ 4-5 metri de la sol si sa planeze pe o distanta de 50 de metri. Primul zbor al unui avion romanesc in Romania!

– va urma –

Leave a comment!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.