Home » Aviatie militara, featured, headline

MiG-29: Unde exceleaza si care sunt punctele slabe

10 April 2015 17 Comments

mig-29MiG-29, cel mai modern avion supersonic pe care l-a avut vreodata Romania, si dupa care multi inca suspina – pe buna dreptate – a fost “disecat” de un fost pilot german.

Oberstleutenantul, sau locotenent-colonelul, Johann Koeck a fost comandantul singurei escadrile – JG73 – dotata cu MiG-29 din cadrul Luftwaffe, dupa unirea celor doua Germanii. Fost pilot de F-4, Koeck este poate unul dintre cei mai avizati oameni pentru a vorbi despre punctele forte si despre slabiciunile Fulcrumului.

O sa facem si noi ca cei de la The Aviationist si o sa incepem slabiciunile MiG-ului 29:

– Limitarea data de combustibil si de motoarele “gurmande”. MiG-ul 29 are o capacitate de 3,5 tone de kerosen in rezervoarele interne, care poate fi suplimentata pana la 4,4 tone in cazul utilizarii unui rezervor suplimentar. Daca la prima vedere pare mult, in realitate este foarte putin. Johann Koeck spune ca doar pornirea, rulajul si decolarea consumau 400 de kilograme de combustibil! Cum avionul nu are sistem de realimentare in zbor, este de inteles ce problema majora o reprezinta combustibilul. Din acest motiv, avioanele germane au fost tot timpul limitate la misiuni “casnice”, iar in stare de necesitate ele nu puteau depasi FLOT – Front Line of Own Troops.

– Radarul, despre care fostul pilot spune ca era mai slab decat occidentalul AN/APG-65. Radarul de pe 29 are un display sarac, care ofera putine informatii pilotilor. In plus, are probleme de fiabilitate, distinge cu greu tintele individuale atunci cand acestea zboara in formatie si are probleme chiar si la locare.

– Avionica. Nu doar radarul, ci si alte sisteme, cum ar fi sistemul de navigatie au probleme serioase, care limiteaza sever capacitatea de lupta a MiG-ului 29.

Atunci cand vine vorba despre punctele forte, desi nu sunt foarte multe, situatia se mai schimba:

– Aerodinamica. Fara tractiune vectorizate, 29 este un avion absolut superba. Nu doar ca arata foarte-foarte bine, dar chiar se piloteaza inca mai bine decat arata!

– Sistemul IRST, afisajul pe vizorul castii si racheta R-73, Archer in codul NATO. Potrivit fostului pilot german, MiG-ul 29 este imbatabil in situatie de lupta apropiata, aproape indiferent de adversar. Acesta isi aminteste chiar un episod: “Imi amintesc de o ocazie cand avioanele F-16 au obtinut victorii aeriene impotriva MiG-urilor 29, dar doar dupa ce au incasat 18 rachete! Pilotilor nu le-a venit sa creada la debriefing, s-au ridicat si au parasit sala!”

Germania si-a vandut in cele din urma cele 22 de MiG-uri 29 pe care le avea pentru 22 de euro, norocoasa tara cumparatoare fiind Polonia. Oficialii de la Varsovia au demarat chiar un program de modernizare a aparatelor, iar in prezent MiG-ul 29 ar fi depasit cele mai multe carente de ordin tehnologic pe care le avea, fiind trimise chiar in tarile baltice pentru Politie Aeriana.

La noi s-a incercat proiectul Sniper, care promitea multe, insa in cele din urma Romania a renuntat la acest avion, toate exemplarele fiind stocate in conditii improprii, iar multe dintre ele vandute pe bucati.

17 Comments »

  • Marius-Eugen Fenchea said:

    Pacat…..un avion superb, la nivelul tehnologic din anii ’90 a fost lasa t sa moara. – Afirmatie valabila pentru Romania, nu si pentru Polonia sau Slovacia care il exploateaza si azi.
    MIG 29 Sniper daca integra macar radarul Elta EL/M 2032 cu antena marita (fata de LanceR C deoarece avea loc)era avionul complementar perfect pentru F 16 MLU Tape5.2 achizitionate de RoAF.

  • Jap said:

    Si bulgari au mig29,cică și gringo au cîteva în stare foarte bună,pt noi a fost și va ramîne ce-a mai bună pasare.

  • cristian said:

    Toate dezavantajele mentionate de pilotul german tin de avionica si pot fi cel putin imbunatatite, daca nu inlaturate, prin ‘upgrade’. De exemplu, cu ELBIT..

    • LanceR said:

      Ce e cu exemplul Elbit?

      Iar raza de actiune redusa din cauza combustibilului insuficient mi se pare cel mai mare dezavantaj, pe care nu prea poti sa-l corectezi.

  • Mig-21 LanceR said:

    La mig-29 SMT s-a imbunatatit destul de mult raza de actiune. Mi se pare ca rusii chiar au un pachet de upgrade al oricarei versiuni anterioare la standardul SMT, care are cocoasa mai mare, deci cara mai mult combustibil. Legat de mig-29 in general, intr-adevar problema era la avionica, dar si la motoare, nefiind prea fiabile. F-16 daca are un upgrade la zi la radar, avionica este mai fiabil decat mig-29, ca si costuri de exploatare si distantele intre revizii.

    • LanceR said:

      Intr-adevar, la SMT s-au adaugat rezervoare suplimentare in “cocoasa”, s-a schimbar radarul, s-au adaugat capabilitati reale de atac la sol, am inteles ca si motoarele au suferit ceva modificari. Dar ca discutie ipotetica, kiturile SMT nu ar fi fost disponibile pentru niciun stat NATO. Si am vaga impresie ca ar fi fost cam scumpe.

  • Cezar said:

    Citind acest articol, devin nostalgic dupa Sniper-ul abandonat de noi! Stie careva ceva nou despre IAR DT/XT?

    • LanceR said:

      Eu nu stiu nimic altceva decat ca exista niste desene ale unor ingineri pasionati. Ca si proiect concret, sansele de materializare si a unui prototip sunt aproape de zero.

  • cristian said:

    Nu cred ca este o problema sa i se monteze un dispozitiv de alimentare in aer.
    In loc sa ‘modernizam’ MIG 21 cu ELBIT, mai bine modernizam MIG 29. Tot cu ELBIT. Inclusiv radarul.
    Iar motoarele rusești de avion asa au fost proiectate, mai la limita. Asta ii creste avionului manevrabilitatea.
    Iar polonezii spun ca intretinerea MIG 29 este mai ieftina decat la F 16. Inclusiv cu motoarele car trebuie schimbate mai des.

    • LanceR said:

      Eu cred ca e o mare problema din moment ce pentru MiG-29 SMT au preferat sa monteze rezervoare suplimentare. In plus, dispozitiv de realimentare in aer inseamna si detinerea unor “cisterne”, ceea ce macar in cazul Romaniei iese din discutie.

      Polonezii au modernizat MiG-urile lor cu IAI, nu cu Elbit. Habar n-am daca asta inseamna ceva sau nu.

      Cu intretinerea asa e, dar cu mentiunea ca polonezii au centru de mentenanta pentru 29 la ei, pe cand pentru F-uri au dat drumul unei sectii de mentenanta abia acum doi ani si am impresia ca nu pot efectua toate lucrarile la ei.

  • Serban said:

    MiG-ul 29 este un vînător tactic, ceea ce înseamnă din start că e făcut pentru zborul pe distanţe mici, gen FLOT – spre deosebire de aparatele de vînătoare-bombardament cu rază mare de acţiune, gen, de exemplu, Su-27 şi similare. Mai mult, tipul acesta de luptă egal luptă apropiată sau chiar manevrieră (dogfight).
    De aceea, devin extrem de relevante rezultatele obţinute în lupta cu F16-urile de care vorbea colonelul german, şi arată că neajunsurile de care pomenea, deşi reale, nu sînt decisive.

  • Serban said:

    În plus, cred că ştiu despre care luptă aeriană vorbea colonelul german, deşi am auzit-o menţionată doar de două ori, la interval de cîţiva ani. După toate probabilităţile, este o confruntare “de antrenament” organizată de americani la scurtă vreme după reunificarea Germaniei, între MiG-urile 29 din Forţele Aeriene (fost) Est Germane, şi F16-urile americane din baza vest-germană de la Ramstein. Au fost 10 aparate MiG 29 M şi 10 aparate F-16 din regimentul care trebuia, conform planurilor NATO, să asigure supremaţia aeriană în cazul unui război, timp de 24 ore, pînă la sosirea întăririlor din alte baze. Ambele părţi şi-au trimis cei mai buni piloţi.
    Ştiind că avioanele erau comparabile, din aceeaşi generaţie şi vîrful celor două blocuri – fiind trimise pe graniţa est-vest, locul potenţial al unei confruntări – piloţii bine antrenaţi, am anticipat un rezultat strîns sau chair egal, gen 5-5 (americanii alocaseră o probabilitate de lovire rachetelor care înarmau fiecare aparat).
    Conform informaţiilor (semi-oficiale) pe care le deţin eu, rezultatul a fost 9-1 în favoarea vînătorilor germani, respectiv a MiG-urilor 29. Doar una dintre surse menţiona cauza unei asemenea supremaţii zdrobitoare (cea română; cealaltă sursă era rusă), şi anume detectorul IR din faţa cabinei pilotului, alături de celelalte sisteme în care era integrat.
    Dacă incidentul e real, atunci se coroborează perfect cu descrierea colonelului. De altfel, chiar în povestirea de faţă, se simte exultarea pilotului german în amintirea unei asemenea reuşite!

    • LanceR said:

      Sa nu uitam ca exercitiile de genul asta se desfasoara simuland conditii extrem de bine definite ale unei posibile situatii de lupta. Asa ca e posibil ca rezultatul zdrobitor al MiG-urilor sa fie oarecum conjunctural. Adica 29 pus intr-o situatie ideala, iar F-urile puse sa isi forteze cumva limitele sau sa actioneze intr-un mod atipic pentru ele.

      Dar da, MiG-ul 29 este un avion fabulos si poate chiar invincibil in anumite conditii.

  • Serban said:

    Şi m-am gîndit atunci ce se alegea de supremaţia aeriană timp de 24 de ore pe care contau americanii..

  • Serban said:

    Scopul exerciţiului era de altă natură. Încercau să-şi evalueze realist şansele pentru care se pregătiseră atîta vreme, şi să verifice cum fac faţă în cazul întîlnirii pe alte fronturi. Era rezumatul unei generaţii.
    Tot ce ştiau despre MiG-uri era din auzite, din “intelligence” care s-a dovedit cu totul relativă.

    • LanceR said:

      Inteleg asta, dar “scenariul” putea sa fie mai aproape sau mai departe de adevar. Spre exemplu, poate ca pilotilor de F-uri li s-a cerut in mod expres sa se angajeze in dogfight, unde erau dezavantajati. Mie mi se pare mult-mult prea mare un procentaj de 90% pentru MiG-29 in duel direct cu F-16 in care fiecare ar fi putut angaja cum dorea.

      Pana la urma, in Iugoslavia F-16 are doua victorii in disputa cu MiG-29.

      • Serban said:

        Da, şi în Irak au înregistrat victorii împotriva MiG-urilor 29, dar mie mi se pare că în ambele cazuri se înfruntau aparate de generaţii diferite.
        În Iugoslavia, cel puţin, ştiu sigur că multe MiG-uri 29 erau incomplet funcţionale în momentul atacului aerian. Foarte puţini piloţi au apucat să-şi lanseze rachetele, luptînd împotriva celor mai recente echipamente americane. În Germania, toate aparatele erau şi în stare de funcţionare, şi de ultimă generaţie. Dată fiind apropierea de front, mi se pare nepotrivit ca F-16-urile să fie dezavantajate de lupta manevrieră, cînd asta presupune prin definiţie locaţia.
        În al doilea rînd, după cîte ştiu, lupta a fost absolut simetrică, în sensul că au plecat din două puncte diferite, faţă în faţă, altitudinea o presupun medie (pilotul F-16 care a scăpat a dus lupta la rasul solului, unde a fost avantajat de stabilitatea artificială, deci nu erau foarte sus), iar doborîrea ţintei se făcea cînd sistemele de bord obţineau “ţintă prinsă” şi lansau rachetele. Probabilitatea de lovire a unei rachete la sfîrşitul anilor ’80 era, după cîte îmi amintesc, circa 80%, şi creştea la 96% în cazul lansării pe ţină a două rachete. Aceasta ar corespunde cu cele 18 rachete încasate de (9 din 10) F-16, şi declarării ţintelor ca distruse.
        În al treilea rînd, totuşi, nu e posibil totuşi ca în cazul luptei apropiate să declari un F-16 ca fiind net dezavantajat. Sînt aparate de luptă multi-rol, moderne, cu piloţi antrenaţi pentru aşa ceva. Dacă s-au întîlnit faţă în faţă cu MiG-urile, şi au pierdut într-adevăr la scor, atunci e o victorie importantă pentru MiG-uri.

Leave a comment!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.