Home » Aviatie civila, featured, headline

Vrei sa devii stewardesa? Iata tot ce trebuie sa stii!

8 October 2011 No Comment

După ce au preluat o mare parte din călătorii curselor de linie, companiile de tip low cost îşi formeză singure însoţitorii de bord, dar nu toate persoanele ajung să aibă şi un loc de muncă.

Pe fondul contextului economic actual, tot mai mulţi români cheltuiesc până la 4.000 euro/persoană pe cursuri pentru a deveni însoţitori de bord în speranţa obţinerii unui loc de muncă foarte bine plătit. Mai mult de jumătate dintre posesorii acestor licenţe ajung însă să nu profeseze niciodată pentru că, în prezent, puţine companii aeriene îşi permit să facă angajări. Dacă până la începutul anului trecut exista doar o singură instituţie ce pregătea persoane în vederea obţinerii unei licenţe pentru însoţitorii de bord, oportunităţile acestei pieţe au fost rapid identificate şi valorificate.

Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (SSAvC) era singura instituţie care îi forma pe cei care doreau să devină însoţitori/însoţitoare de bord. „SSAvC nu este un business pentru că, în general, din şcolile ce pregătesc oameni pentru aviaţie e greu să faci un business“, susţine Sorin Roşca, directorul SSAvC, care mai spune că trebuie să fi teribil de pragmatic să faci o afacere dintr-o şcoală. Deşi percepe această activitate ca pe una comercială în care încearcă să îşi vândă produsele ca să achite facturile şi să plătească salariile, cel ce manageriază prima şcoală de aviaţie din România consideră că instituţia reprezentată nu este un business în adevărată esenţă şi nu va produce bani indiferent dacă aceasta este publică sau ar fi privatizată.

Cum au intrat în forţă privaţii

Fly Level, prima şcoală privată de aviaţie, „s-a născut din nevoia de alternative şi concurenţă sănătoasă pe piaţa instruirii în aviaţie, unde este imperioasă educaţia de înaltă calitate. Pe fondul monopolului de piaţă din partea instituţiilor de stat, în momentul inaugurării Fly Level, s-a dorit ca şcoala noastră să împlinească aceste nevoi şi, în plus, să existe realism şi flexibilitate în stabilirea necesităţilor forţei de muncă în domeniul aviaţiei“ ne-a spus project managerul şcolii, Andra Stoica.

Cu doar câteva luni în urmă s-a deschis şi Carpatair Flight Training. Aceasta se deosebeşte de celelalte instituţii prin faptul că şcoala şi compania aeriană Carpatair fac parte din acelaşi grup, „au aceeaşi identitate şi aceleaşi standarde“. Reprezentanţii şcolii spun ca aceasta a apărut din dorinţa de a selecta angajaţii din propria pepinieră şi de a încuraja competiţia în interiorul companiei“. Deşi concurenţa şi-a făcut simţită prezenţa, preţurile diferă cu mult de la o şcoală la alta. Pentru a obţine licenţa la o şcoală autorizată AACR, un viitor steward trebuie să plătească taxe de câteva mii de euro.

Se fac angajări sau nu?

Expectanţele salariale ale unui însoţitor de bord proaspăt absolvent sunt mai mari decât realitatea, dar, de cele mai multe ori, individul care vine la curs ştie că va face o meserie pentru care va fi plătit pe măsură, ne spune Sorin Roşca. Având în vedere că licenţa emisă de către Autoritatea Aeronautică Civilă Ro­mână (AACR) este recunoscută la ni­vel european, însoţitorii de bord pot alege să profeseze atât în România, cât şi în afară graniţelor. Cea mai mare parte a statelor arabe preferă să recruteze şi să îşi instruiască singure angajaţii, fără să ofere o licenţă validă în exteriorul companiei.

Cei ce doresc să lucreze ca personal navigant în cadrul companiei aeriene româneşti de stat sunt nemulțumiți de această situație, întrucât Tarom nu mai face angajări.

Mai bine stau la acest capitol cei de la Carpatair, care se mândresc că organizează frecvent sesiuni de recrutare, dar acestea pot fi condiţionate de „dinamica profesională şi fluctuaţia pieţei muncii“, afirmă reprezentanţii companiei. Lucrurile stau diferit atunci când vorbim de compania aeriană Wizz Air, care preferă să selecteze „angajaţi cu talent şi potenţial, care mai apoi sunt pregătiţi la cele mai înalte standarde profesionale“, pentru că „piata transporturilor aeriene din România este încă tânără şi nu există foarte multe persoane pregătite deja pentru poziţia de însoţitor de zbor“, spune Attila Dankovics, director marketing şi vânzări Wizz Air.

În opinia directorului SSAvC, companiile care suportă trainingul pentru un individ fără licenţă şi experință anterioară oferă un salariu foarte mic. „Întâi şi întâi pentru că trebuie să îţi recuperezi din prestaţia lui costul cursului pe care i l-ai oferit. (…) Va munci cu mai multă abnegaţie, cu mai mult randament. Şi, evident, pe bani mai puţini“.

Câţi dintre absolvenţi ajung să profeseze?

Peste 50%, este de părere Andra Stoica, experienţa Fly Level dovedind că sunt şanse de a găsi un job atât în ţară, cât şi în afara țării, în special în statele arabe, completează aceasta.

În opinia lui Valeriu Aur, şeful serviciului licenţiere şi certificarea organizaţiilor de pregătire zbor din cadrul Direcţiei de Licenţiere a AACR, nu toţi posesorii de licenţă îşi găsesc locuri de muncă pe piaţă. Mulţi dintre aceştia nu reuşesc să treacă de interviul de angajare în cadrul unui operator aerian. De aceea nu toate licenţele rămân active, urmând a fi reînnoite atunci când cei în cauză se vor angaja.

Sursa: Capital

Leave a comment!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.