La ce ar trebui să ne așteptăm de la întâlnirea Trump – Putin

Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni vineri, 15 august, în Alaska pentru a discuta despre o posibilă încheiere sau suspendare a invaziei ruse din Ucraina. Dar semnele premergătoare summitului nu sunt tocmai încurajatoare.

Discuția dintre președinții din SUA și Rusia vine după ce, în ultimele luni, Trump și-a înăsprit în mod vizibil discursul public ca adresa lui Putin, iar în același timp, în unele intervenții, a părut mai deschis către argumentele Kievului.

Cu toate acestea, nu au lipsit atacuri regulate la adresa lui Zelensky, acuzat în continuare de Trump că a pornit și că întreține războiul cu Rusia, împotriva oricărei logici.

Poziția președintelui SUA înaintea discuțiilor este una fluidă. Trump și-ar dori să poată anunța o pace sau măcar un armistițiu, însă se lovește de inflexibilitatea rusă. Conform tuturor informațiilor transmise pe surse, Putin nu este dispus să renunțe la pretențiile teritoriale din ultimii ani. Rusia nu vrea un armistițiu pe actualele linii ale frontului, ci solicită retragerea armatei ucrainiene din provinciile anexate ilegal de Moscova.

În plus, nu puțini sunt cei care susțin că și în cazul în care Kievul va fi forțat cumva să accepte un armistițiu complet dezavantajos, Rusia va folosi perioada de acalmie pentru a-și reîmprospăta forțele și a lansa o nouă ofensivă militară la momentul oportun.

Înaintea discuțiilor față în față, Trump a vorbit despre un ”schimb de teritorii”, fără a explica în mod clar ce ar trebui să cedeze fiecare tabără. Din partea rusă, este de așteptat ca solicitarea să fie ca Ucraina să cedeze, așa cum am spus, teritoriile din regiunile pe care Moscova susține că le-a anexat, numai că Putin nu prea are ce să dea la schimb pentru a vorbi despre un schimb, cu excepția câtorva sate din Sumy și Kharkov.

De asemenea, una dintre solicitările ferme ale lui Putin, exprimată de-a lungul anilor de război, a fost aceea a unei garanții cu privire la faptul că o Ucraina ciopârțită după invazie nu va intra în NATO. Mai mult, pretențiile s-au extins la excluderea oricărei implicări a NATO, ca organizație militară, în procesul de menținere a păcii.

La discuțiile cu liderii europeni, de miercuri, Trump a transmis că ia în considerare ca SUA să ofere Ucrainei garanții de securitate, dar fără a se pune problema unei prezențe militare americane, în timp ce livrările de armament vor merge aproape exclusiv în direcția vânzării echipamentelor aliaților europeni, care mai departe le vor dona Kievului.

După ce a candidat și a câștigat alegerile prezidențiale cu o platformă izolaționistă, Trump s-a implicat în ultima jumătate de an în toate conflictele regionale și locale semnificative din lume, încercând să își creeze o imagine de pacificator într-un efort instituțional de a primi Premiul Nobel pentru Pace.

Premisele discuțiilor dintre Trump și Putin de vineri nu sunt îmbucurătoare. De această dată, chiar Washingtonul a transmis pe mai multe canale că nu se așteaptă la rezultate spectaculoase. Europenii, lăsați încă o dată pe dinafară, s-au bucurat după discuția lor cu președintele american că acesta nu se gândește la o abandonare fără condiții a Ucrainei. Iar Ucraina, într-o nouă mișcare curajoasă, a transmis prin vocea lui Zelensky că exclude din start orice fel de cedare oficială de teritoriu. Există posibilitatea unei recunoașteri cu jumătate de gură a ocupației, prin acceptarea unui armistițiu pe actualele linii, dar atât. Zelensky a explicat că nu va retrage armata de pe liniile fortificate orice s-ar întâmpla la discuții.

Este un summit care pornește cumva de pe poziții diferite față de cele obișnuite, cu un Trump care vrea să poată anunța ceva pozitiv, dar care este și frustrat de poziția în care îl tot pune Putin, aceea de om care cedează de fiecare dată în fața lui și care îi acceptă orice fel de pretenție.