Kim cel mic (de ani) si gras se lauda ca are bomba cea mare, facand chiar un test cu ea ca toata lumea sa se convinga de acest lucru. Adevarat sau nu, pentru ca specialistii inca analizeaza datele, acest lucru ar cam trebui sa ne puna serios pe ganduri.
S-o luam cu inceputul. Nu este primul test nuclear al nord-coreenilor, ci al patrulea din ultimul deceniu, primul fiind efectuat pe vremea cand Kim asta mic era si slab si facea scoala prin Elvetia, indopandu-se cu hamburgeri si ciocolata.
Ei bine, primele trei teste au avut la baza bombe cu plutoniu, avand o forta de distrugere relativ redusa si, mai ales, fiind destul de dificil de integrat pe o racheta balistica. Acum, o babusca pe la vreo 85 de ani a anuntat pe un ton trimfator la televiziunea de stat comunistoida ca a fost vorba despre o bomba cu hidrogen. Caz in care povestea se schimba.
Asta pentru ca o bomba cu hidrogen inseamna, in primul rand, o tehnologie daca nu de ultima ora in domeniu, macar mult superioara fata de ce se credea ca detin oamenii lui Kim. Iar o tehnologie moderna inseamna si ca bombele in cauza pot fi „agatate” de un vector de transport, cum ar fi o racheta balistica, poate chiar intercontinentala.
Ei bine, dupa ultimul test nuclear, expertii (occidentali, trebuie spus) s-au aratat sceptici fata de posibilitatea de a fi fost vorba despre o bomba cu hidrogen, marsand pe ideea unei bombe cu plutoniu, cum au fost si primele trei, dar cu ceva imbunatatiri.
Plutoniu sau hidrogen, problema este alta. In fruntea Coreei de Nord si afla Kim cel mic si gras, care este cel mai imprevizibil lider din societatea moderna. La Pyongyang si imprejurimi nu exista opozitie fata de Kim, iar bunicul si tatal sau sunt venerati ca adevarati zei. Situatia este diferita fata de orice alt moment al istoriei noastre, pentru ca fie ca vorbim de Razboiul Rece sau disputa indo-pakistaneza, fiecare lider cu acces la butonul rosu a avut in jurul sau un grup de oameni care il puteau opri cand lucrurile o luau razna.
In cazul lui Kim, nu exista nimeni care sa-l opreasca, nici macar unchiul cel mare si bun chinez. Iar daca intr-o zi asta mic si gras se va trezi ca nu-i plac hamburgerii livrati special pentru el din Elvetia ar putea foarte bine sa trimita o racheta de nemultumire Mecului „vinovat”. Si-atunci ne vom trezi cu totii din lunga perioada de amortire direct intr-o criza fara precedent in istorie, cu o cursa pe fata si fara oprelisti a inarmarii, inclusiv sau mai ales nucleara.
Sa nu devin prapastios, insa cert este ca lucrurile sunt foarte delicate in momentul de fata. Si nimeni nu poate face nimic de capul lui. Este clipa in care avem nevoie de un consens SUA – China pentru o micuta lovitura de palat, in care grasutul isteric si imprevizibil sa fie inlocuit cu un lider dispus sa renunte la pretentiile nucleare, dar care sa pastreze orientarea rosie si sa accepte o suveranitate de facto a Chinei.
0
0
Chiar ai devenit prăpăstios frate,toată lumea știa co să facă testul nuclear,grăsuțul o să rămînă tot șeful pe acolo,tu o să scrii alte articole,noi o să le comentam și viața va merge înainte.
Asa sa fie :)))