Statele Unite si Iranul sunt mai aproape ca niciodata in ultimii ani de un conflict deschis, insa la Bucuresti nu se vede si nu se aude nimic. Doar astfel se poate explica lipsa completa de actiune in aceasta directie, ca doar n-or fi ai nostri definitia incompetentei!
Zona Golfului Persic fierbe dupa ce tensiunile din ultimul an au atins apogeul in urma eliminarii generalului Qasem Soleimani, comandantul Fortei Quds si cel mai cunoscut si apreciat lider militar de la Teheran. Acesta a fost ucis in zona aeroportului din Baghdad intr-un atac aerian american comandat de presedintele Donald Trump.
Asa cum era de asteptat, Soleimani a fost transformat intr-un martir de catre iranieni si aliatii lor, acestia promitand ca vor razbuna moartea sa.
In momentul de fata este improbabil sa ne asteptam la un conflict direct si deschis intre SUA si Iran. Daca s-ar intampla asta nu incape indoiala ca regimul de la Teheran ar avea zilele numarate si este clar ca Ali Khamenei si camarila sa numai asta nu doresc. Insa este de asteptat ca razboiul hibrid dintre Statele Unite si Iran de pana acum, cu lovituri si contralovituri, sa se amplifice, iar numarul victimelor sa creasca de ambele parti.
Din acest motiv principala prioritate a trupelor americane din zona Golfului este securizarea bazelor in care se afla, toate eforturile concentrandu-se in aceasta directie.
Daca la Washington si in marile capitale ale lumii exista interes si preocupare, la Bucuresti este… vacanta! Oficialii romani nu au adoptat nicio pozitie, oricat ar fi ea de simbolica, vis-a-vis de aceste evenimente importante si nici nu par dispusi sa o faca decat impinsi de la spate. Presedintele, premierul, ministrul de externe, ministru apararii, toti par amortiti de Sarbatorile abia trecute si lasa impresia ca mai au nevoie de timp pentru a digera carnea de porc servita in decembrie inainte de a face ceva. Orice.
Prima si singura masura anuntata de tara noastra este una impusa, anume retragerea din Irak a celor 14 militari romani ce ofereau consiliere autoritatilor de la Baghdad. Este o masura impusa pentru ca nu am venit noi cu initiativa, ci doar am pus in practica o hotarare luata recent la nivelul NATO. Iar daca vi se pare ca noi nu prea suntem oricum afectati de ce se intampla acolo, lucrurile nu stau chiar asa.
Romania are si alte interese in afara de cetatenii nostri care castiga un ban cinstit jucand fotbal prin Arabia Saudita sau Emirate. In primul rand, suntem membri NATO si aliati strategici ai NATO. Daca presedintele Trump decide sa mearga mai departe in demersul sau de a provoca un conflict mai amplu cu Iranul, Romania nu prea poate da inapoi.
Este suficient sa ne amintim ca singurul moment in care a fost activat Articolul 5 din Carta NATO a fost dupa atacurile din 2001, cand Alianta a pornit oprtatiunea de distrugere a organizatiei teroriste Al Qaeda. Poate o sa fiti surprinsi, insa Forta Quds este desemnata organizatie terorista inca din 2007! Daca Statele Unite ar decide eliminarea acestor trupe, pe modelul Al Qaeda, ar putea Romania sa stea deoparte existand precedentul invocarii Articolului 5?
Mai departe, tensiunile din zona Golfului fac ca asseturile militare americane sa devina tinte. Bazele pe care SUA le are in acea zona au fost si vor mai fi atacate. Iar cu Turcia lui Erdogan tot mai departe de a fi un aliat strategic de nadejde, baza Mihail Kogalniceanu capata o tot mai mare importanta strategica. Numai ca ar trebui ca si noi sa facem cativa pasi in aceasta directie daca, evident, ne dorim acest lucru.
Mai multe despre CONTEXT in cel mai recent podcast marca AviatiaMagazin:
Mda, la Aviația magazin s-a răsturnat carul cu băștepti, care „știe” tot.
Ai si vreun comentariu la subiect?
Trump tocmai a confirmat ca va apela la NATO si ca nu va escalada tensiunile. Ne mai spui ceva de carul ala?
Deciziile se iau in astfel de situatii sunt la nivelul conducerii armatei si nu sunt subiecte de barfa pentru prostime si (cu atat mai putin) pentru presa.
Deci trebuie sa credem ca tacerea si lipsa completa de actiune ascund o strategie incredibila?