AnalizaheadlineȘtiri

A trecut NATO de testul dronelor rusești?

Pentru prima dată, structura de securitate a NATO din estul Europei a fost pusă la încercare în mod real chiar de către inamicul asumat al Alianței, Federația Rusă. Dar a fost trecut acest test?

În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025 au avut loc 19 incursiuni ale unor drone rusești în spațiul aerian al Poloniei, fiind ordonată în premieră doborârea unor ținte inamice. Autoritățile de la Varșovia au semnalat în primă fază un act de agresiune, după care au mai ponderat declarațiile, acuzând provocări și teste.

Ulterior, o dronă rusească a violat spațiul aerian al României, fiind escortată de două avioane F-16 timp de 50 de minute, până când și-a schimbat cursul spre Ucraina, unde probabil a lovit o țintă. Dinspre București declarațiile au fost mai liniștite, oficialii marșând pe lipsa unei amenințări directe asupra populației.

Încă de la începutul invaziei rusești din Ucraina, de acum 3 ani și jumătate, NATO și-a consolidat flancul estic, aflat în contact direct cu statul atacat și reprezentând prima linie de apărare. Au fost dislocate trupe, inclusiv cu mijloace de apărare aeriană, plus creșterea numărului de avioane de luptă pentru misiuni de Poliție Aeriană, atât în România și Bulgaria, cât și în statele baltice și Polonia.

Numai că, în recursul războiului, amenințarea aeriană s-a transformat într-un mod în care Alianța Nord Atlantică nu pare că are resursele pentru a răspunde eficient.

Dacă în primele luni ale invaziei așteptarea era ca un război aerian clasic să degenereze, și să nu uităm că am avut cazul avionului Suhoi Su-27 al Ucrainei care a ajuns în România, fiind interceptat și forțat să aterizeze la Bacău conform procedurilor, ulterior tipul de conflict s-a schimbat. Războiul aerian a revenit cumva la originile de la începutul secolului trecut, cu aviația militară folosită preponderent ca artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.

Mai mult decât atât, rușii au descoperit, în primă fază, și ulterior au perfecționat utilizarea dronelor ”kamikaze”, aparate fără pilot, controlate de la distanță, al căror obiectiv este să cadă cu tot cu încărcătura de la bord peste diferite ținte. Comparativ cu ce foloseau statele puternice militar din NATO la vremea respectivă, părea o strategie rudimentară. Dacă Statele Unite, de exemplu, aveau de multă vreme în serviciu drone performante și reutilizabile, multirol, rușii importau din Iran o tactică de război de gherilă sau chiar terorist.

Aparate de zbor ieftine sau chiar foarte ieftine, ce pot fi produse în masă rapid, pe care le trimiți spre ținte în număr mare. Sufoci apărarea aeriană inamică fără să te intereseze câte drone pierzi în acest proces, iar a doua zi reiei atacurile cu aceeași intensitate. A fost și este în continuare un tip de război pentru care NATO nu s-a pregătit. În locul Suhoaielor și MiG-urilor relativ performante, Alianța se vede pusă în fața unor clone de drone Shahed care vin cu sutele zi după zi.

După incursiunea din România și, mai ales, după cea din Polonia, la nivelul NATO discursul a fost unul unitar, de tipul ”am trecut testul”, însă mă tem că este vorba despre doar o parte a testului. Din punct de vedere al misiunii NATO de protecție a spațiului aerian, se poate spune că a fost un succes. Dronele au fost detectate, au fost angajate, unele au fost doborâte, iar populația din Polonia nu a fost în pericol.

Însă dacă ne gândim la eficiență, lucrurile stau puțin diferit. Dintre cele 19 drone, și am să rămân la cifra inițială asumată public de Varșovia, care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, doar 3 sau 4 au fost doborâte și nu am văzut să existe o explicație oficială pentru neangajarea celorlalte. Nu este clar dacă 15 drone au fost monitorizate și s-a constatat că nu reprezintă vreun pericol, așa că pot fi lăsate să zboare peste Polonia până la prăbușire sau dacă au fost angajate cu alte mijloace de la sol.

4 ținte distruse dintr-un total de 19 reprezintă un procent îngrijorător pentru orice actor care se apără și subliniază într-un fel lipsa de pregătire pentru acest scenariu defensiv, cu ținte multiple, pe care inamicul nu are nicio problemă în a le sacrifica. Discuțiile apărute după incidentele din Polonia și România referitoare la costuri sunt pe deplin justificate până la un punct. Este fezabil să folosești rachete de sute de mii de dolari bucata contra unor drone de zece sau de 100 de ori mai ieftine? Cât timp ai putea susține un asemenea ritm de apărare?

De asemenea, măsurile anunțate de NATO după cele două incidente, în speță operațiunea Eastern Sentry, arată o lipsă de soluții imediate pentru noul tip de amenințare. Alianța crește numărul avioanelor de luptă care operează în Polonia, folosind același tip de apărare statistic ineficientă.

Nu există, cel puțin nu la nivel de discurs public, o strategie de a dezvolta capabilități de apărare aeriană care să vizeze exact acest tip de amenințare, dronă ieftină și folosită în număr mare sau foarte mare. Discuțiile existente sunt la nivel individual, fiecare țară aflată în prima linie se gândește cum își poate consolida apărarea aeriană. NATO, ca alianță militară defensivă, nu pare să ia în considerare dezvoltarea unei strategii eficiente și comune.

Revenind la întrebarea din titlu. a trecut sau nu NATO testul acesta al dronei, răspunsul nu este simplu. Depinde din ce perspectivă întrebi. Dacă întrebarea se referă strict la anihilarea amenințării imediate pentru populația amenințați direct, atunci da, NATO a trecut testul. Dar dacă întrebarea merge în direcția mai amplă, a demonstrat NATO că poate gestiona eficient astfel de amenințări, mă tem că răspunsul este nu. Mă tem că Alianța pare ușor defazată și depășită de realitatea războiului modern, folosind tactici care funcționau acum 15 sau 20 de ani.

Marius Doroftei

Fondator si redactor-sef al site-ului AviatiaMagazin.com, jurnalist cu peste 10 ani de experienta in presa online, pasionat de tot ce tine de aviatie, in special de cea militara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.