Răspunsul pentru cea mai arzătoare întrebare a specialistului de canapea din România este simplu, era ”dop”!
Din momentul în care un element de fuselaj al unui avion Boeing B737-9 Max al celor de la Alaska Airlines s-a desprins în timpul zborului, provocând un incident serios, dar din fericire fără răniți, toată lumea s-a întrebat ce naiba s-a întâmplat. În România, dilema a constat în definirea acelui element de fuselaj.
În prima postare pe această temă de pe social media, Aviația Magazin a scris că era vorba de un geam. Am postat la foarte scurt timp după incident, imaginile erau puține și nu foarte clare, iar la momentul respectiv așa părea. Ulterior au apărut alte informații și s-a mers pe ”ușă”, dat fiind faptul că era vorba despre o ieșire de urgență. Dezbaterile însă au continuat și am văzut chiar ironii ieftine legate de geam vs. ușă.
Ei bine, Jennifer L. Homendy, directorul NTSB (National Transportation Safety Board – agenția care se ocupă de securitatea transportului în Statele Unite) a venit cu o definiție asumată oficial al acelui element de fuselaj.
”Termenul corect este dop pentru ușă (door plug – eng.). Nu este vorba despre o ușă pentru că nu era folosită”, a spus aceasta.
Nici ieșire de urgență nu este un termen bun deoarece nu era o ieșire de urgență în uz.
Plastic spus, vorbim despre o ieșire de urgență care a fost astupată permanent. Da, este un orificiu în fuselaj unde ar putea fi instalată o astfel de ieșire de urgență, dar acest orificiu era astupat permanent, pentru pasageri și echipaj fuselajul fiind unul neîntrerupt în acea zonă.
Dar de ce a făcut Boeing așa ceva? Avioanele 737-9 Max pot fi configurate în diferite capacități de transport de la sub 180 de locuri la peste 200. Diferența este mare, iar regulile de securitate sunt diferite în funcție de capacitatea avionului. În esență, vorbim despre un interval de 90 de secunde în care toți pasagerii pot fi evacuați de urgență. Pentru 180 de locuri, sunt suficiente ieșirile de urgență din față, spate și zona aripilor. Pentru +200 locuri însă este nevoie de ieșiri de urgență suplimentare, acestea fiind amplasate în partea posterioară, între aripi și ușile din spate.
Ei bine, Boeing construiește avioanele 737-9 având toate ieșirile de urgență amplasate în fuselaj. Pentru companiile care optează pentru configurații cu mai puține locuri, așa cum este cazul Alaska Airlines, aceste două ieșiri de urgență din partea posterioară a avionului sunt anulate, adică sunt blocate. Se pune dop.
Boeing a externalizat această procedură unei companii, Spirit AeroSystems pe numele său, care se ocupă, printre altele, de blocarea acestor ieșiri de urgență pentru toate avioanele 737-9. Iar blocarea se face cu ajutorul unor elemente asemănătoare ușilor ieșirilor de urgență, care sunt blocate cu câteva elemente de siguranță – șuruburi și/sau buloane amplasate în locurile relevante.
Ei bine, fără a stabili aceasta ca fiind cauza incidentului, comisia de anchetă a constatat că există o predispoziție la slăbirea acestor șuruburi, motiv pentru care a dispus zilele trecute verificarea tuturor avioanelor de acest tip înainte ca ele să efectueze noi zboruri comerciale. Iar unele companii, cum este United, au constatat în urma verificărilor că la unele aparate aceste șuruburi erau slăbite. Nu desfăcute sau desprinse, ci slăbite, ceea ce înseamnă că nu erau strânse la tensiunea recomandată.
Problemele abia acum încep pentru Boeing deoarece se vorbește în spațiul public tot mai mult despre concesiile cerute de producătorul american în faza de dezvoltare și testare a avioanelor din familia Max. Și nu sunt puțini cei care susțin că, fără acele concesii, Boeing ar fi fost obligat să acorde o atenție și mai mare siguranței.
Acum, este sigur să zbori cu 737 Max? Sincer, la întrebarea asta nu cred că poate răspunde nimeni clar și fără șovăială. La familia aceasta de avioane au tot fost descoperite probleme, toate rezolvate pe măsură ce au fost identificate, dar care arată parcă o neglijență sau o predispoziție la scurtcircuitarea unor proceduri din momentul proiectării.
Da, toate problemele Maxurilor ce au fost identificate de-a lungul timpului au fost corectate și, din acest punct de vedere, avioanele sunt sigure. Dar oare mai sunt alte probleme din faza de proiectare sau din cea de construcție despre care nu se știe? La această întrebare nu cred că poate da cineva un răspuns.
1
0
Din ce ati spus Dvs, suruburile erau slabite, adica nu au fost stranse ca lumea, cu o cheie dinamometrica, conform proiectului. Neglijenta la montaj.
Am spus ”fără a stabili aceasta ca fiind cauza incidentului, comisia de anchetă a constatat că există o predispoziție la slăbirea acestor șuruburi”. Și asta pentru că acest fenomen a fost constatat la alte avioane. De asemenea, nu e clar dacă aceste șuruburi nu au fost strânse așa cum trebuia sau dacă s-au slăbit în timp din cine știe ce motive.