România și-ar putea schimba strategia de apărare după războiul pornit de Rusia

Read Time:3 Minute, 25 Second

România și-ar putea schimba strategia de apărare, inclusiv pe segmentul de achiziții militare după ce Rusia a declanșat invazia Ucrainei.

Modificarea paradigmei de apărare a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis la summitul extraordinar al NATO de la Bruxelles.

Iohannis a vorbit, fără a intra în detalii, despre creșterea bugetului pentru apărare, despre posibilitatea de a mări numărul militarilor activi din armata română, dar și despre obiectivele de înzestrare pe care ar trebui să le avem.

Iată cele mai importante declarații ale președintelui pe această temă:

  • Acum ştiţi că în CSAT s-a luat decizia şi ea a fost asumată de politicieni să creştem cheltuiala pe Apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5%, însă până la sfârşitul anului se va lucra la un plan care, evident, când este gata, va fi prezentat publicului şi atunci vom spune unde vom investi aceşti bani suplimentari.
  • Este posibil, încă o dată posibil, dar nu există o decizie, să se crească numărul de militari activi, dar cred că este destul de clar că noi vom avea la dispoziţie bani mai mulţi pentru instalaţii defensive mai performante, ca să zic aşa.
  • Vedeţi foarte bine că războiul se poartă şi în continuare cu puşca şi cu tancul, însă din ce în ce mai importante devin armele moderne şi foarte moderne, care au multe electronică, mult high-tech, în general, şi care evident sunt şi mult mai scumpe, iar sistemele de apărare sunt la fel de complicate şi la fel de scumpe. Dacă aţi urmărit evoluţia conflictului din Ucraina, aţi observat că foarte multe atacuri s-au făcut cu rachete, ori pentru a preveni aşa ceva, este nevoie de sisteme foarte sofisticate antirachetă şi aşa mai departe.
  • Deci, eu am discutat în CSAT şi i-am rugat pe cei responsabili să se gândească cum să folosim cel mai bine aceşti bani pentru a avea militari mai bine pregătiţi, deci pregătirea să fie de calitate, salarizarea să fie de calitate şi dotarea să fie la nivelul anului în care trăim.

Sunt ușor de distins două poziții destul de diferite în declarațiile lui Iohannis.

Prima, cea a dezvoltării sistemului de apărare. Președintele vorbește despre bani mai mulți pentru MApN, achiziții de tehnică modernă, înțelegem că altele decât cele deja contractate, și posibilitatea de a crește numărul de militari activi.

A doua este lipsa de responsabilitate. Președintele, șeful CSAȚ și comandantul suprem al Armatei nu se bagă. El transmite, le spune celor responsabili ce să facă, dar atât. El nu e responsabil de nimic, nu își asumă nimic!

Ori atitudinea asta duplicitară are șanse mici să ducă la ceva pozitiv pe termen mediu și lung, iar această nouă strategie, dacă ea chiar există, să nu poată fi implementată.

P.S. Pentru că sunt relevante în context, iată și declarații recente ale ministrului Apărării, Vasile Dîncu:

  • Am primit sisteme Patriot, am primit de asemenea sisteme HIMARS, avem în continuare livrări în acest calendar care urmează (…). Avem în perioada de prospecție și achiziție un program de drone în care vrem să implicăm și industria românească, există o industrie foarte bună de drone.
  • Cu corvetele suntem pe ultima sută. Am dat un termen de câteva săptămâni pentru ca asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să își prezinte ultima ofertă, după ce au negociat cu experții noștri și cu Romtehnica. Aștept decizia lor finală pentru asta. Suntem în întârziere pentru că au fost contestații în primii doi ani, după ce a câștigat această asociere au continuat niște negocieri pentru că se încearcă de foarte multe ori, după ce s-a trecut la perioada de negociere tehnică, să se mai reia clauze din contract care sunt la început negociabile, dar după aceea nu mai sunt negociabile pentru că au semnat pentru ele cei care au câștigat.
  • Statutul de țară europeană ne obligă în mare măsură să facem achiziții de tip competitiv (…). În întâlnirile noastre ministeriale am discutat pentru această perioadă și există speranțe că în această perioadă, când este nevoie de înzestrare rapidă, să gândim la nivel european niște proceduri mult mai rapide de înzestrare pentru că este vorba de o urgență.

About Post Author

Marius Doroftei

Fondator si redactor-sef al site-ului AviatiaMagazin.com, jurnalist cu peste 10 ani de experienta in presa online, pasionat de tot ce tine de aviatie, in special de cea militara.
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous post 3 concluzii după raportul preliminar al tragediei aviatice de la Mihai Kogălniceanu
Next post Curiosul caz al distrugerii celui mai mare avion din lume. Putea fi salvat An-225?