EF-18 Hornet apartinand Fortelor Aeriene Spaniole (Ejercito del Aire) este unul dintre cele mai moderne avioane din aceasta familie din intreaga lume si am sa va explicam imediat de ce.
Inainte sa vedem Hornetul spaniol „la treaba”, la BIAS 2018, mi-a cazut in mana o revista de profil din Spania, iar in aceasta publicatie (care a ramas din pacate intr-un Boeing al celor de la Blue Air) era redata povestea avioanelor EF-18 de la livrarea de la mijlocul anilor ’80 si pana in prezent.
Evident ca materialul este doar in editia print a Avion Revue, asa ca am sa incerc sa va redau povestea asa cum mi-o amintesc si va rog sa ma scuzati in avans pentru eventualele gafe.
Spania a fost primul client european al lui F-18, livrarile incepand cu anul 1986. Atat de bine au negociat spaniolii sau atat de mare era dorinta celor de la McDonnell Douglas de a vinde ca pachetul de 72 de avioane a venit si cu acces la codul sursa. Asta inseamna ca ibericii au putut „umbla” la soft, imbunatatindu-l constant.
Dupa cele 72 de avioane cumparate de noi, undeva in prima jumatate a anilor ’90 Spania a mai achizitionat alte 24 F-18 A/B la mana a doua, aparate disponibilizate de US Navy.
Tot in prima jumatate a anilor ’90 s-a inceput si modernizarea avioanelor aflate deja in serviciu, de asta ocupandu-se defuncta Construcciones Aeronauticas SA (CASA), devenita EADS CASA, si mai ales CLAEX – Centro Logístico de Armamento y Experimentación. De ce spun mai ales? Pentru ca baietii si fetele de la CLAEX si-au suflecat manecile si s-au bagat in softul Hornetului, reusind sa scoata niste chestii tare misto din el.
Programul MLU al avioanelor EF-18 spaniole le-a adus la standardul EF-18 A(B)+, unul extrem de apropiat de C/D, dar spun spaniolii superior in multe privinte.
A fost, daca vreti, ca MLU-lizarea F-urilor 16 europene, numai ca aici munca a depus-o un singur stat, si nu cel care a produs avioanele.
Ce mi-a placut la spanioli a fost faptul ca procesul de modernizare este unul continuu, care se desfasoara inclusiv in prezent. Adica oamenii nu s-au multumit cu MLU-ul din anii ’90, ci i-au pus pe cei de la CLAEX sa ramana cu manutele in soft si sa gaseasca noi modalitati de a imbunatati.
De aceea un nou program MLU a debutat la inceputul anilor 2000, aducand un alt pachet amplu de modenizari pentru aceste avioane.
Am gasit pe net, in alte surse modificarile si am sa vi le las la final. Ce imi amintesc este ca EF-urile spaniole au fost primele F-18 din lume ce au primit un pod FLIR.
MLU anii ’90
– new mission and weapons computers
– new wiring
– pylon modifications and software
– AN/AAS-38B NITE Hawk targeting pod
– Raytheon AN/APG 73 radar
– AIM-120 Amraam capability
– GBU 24 laser
– IRIS-T short-range air-to-air missile
MLU anii 2000
-Tactical computer TPAC, high speed multiprocessor, 6 buses 1553 to wing tip, 4 digital graphics channels and associated software
-Two multifunctional colour screens
-Upgraded communications systems (Have-Quick II radios)
-Inertial GPS navigation system
-Full targets identification capacity
-Cockpit and external lights compatible with night vision
-Digital mission recording system
-MIDS pre-installation
-IDM (Improved Data Modem)
Si in incheiere va las cele doua clipuri cu EF-18 al Ejercito del Aire surprinse la Bucharest International Air Show:
Average Rating