Cosmonautul pe care l-au lasat in spatiu. Povestea ultimului cetatean al URSS

Sergei Krikalev este un fost cosmonaut rus a carui cariera poate fi oricand subiectul unui film de succes, fiind plina de momente interesante. Apogeul acestei cariere a survenit in 1991, atunci cand colapsul URSS l-a fortat sa petreaca aproape un an de zile in spatiu, la bordul statiei Mir.

Nascut pe 27 august 1958, Krikalev a absolvit Institutul Mecanic din Leningrad, obtinand diploma de inginer. Dupa absolvire, a inceput sa lucreze la NPO Energia, entitatea care se ocupa de zborurile spatiale cu echipaj uman din cadrul URSS. S-a remarcat in 1985, in cadrul misiunii de salvare a statiei spatiale Salyut 7, iar imediat a inceput pregatirea ca si cosmonaut.

In noiembrie 1988 a efectuat o prima misiune de lunga durata la bordul statiei Mir, alaturi de Alexander Volkov si de francezul Jean-Loup Chrétien, aceasta durand pana in aprilie 1989. Apoi, pe 19 mai 1991, a plecat din nou spre statia spatiala rusa pentru o alta misiune de durata, in echipaj cu Anatoly Artsebarsky si cu britanica Helen Sharman.

O saptamana mai tarziu, Sharman revenea pe Pamant cu precedentul echipaj ce “locuise” pe Mir, iar Krikalev si Artsebarsky au ramas la bord pentru misiunea de lunga durata (de cinci luni) in cadrul careia au avut nu mai putin de sase “spacewalks”.

Jos, pe Pamant, lucrurile se schimbau. Vara lui 1991 a adus implozia URSS, care a culminat cu o tentativa esuata de lovitura de stat ce a accentuat presiunile lui Boris Eltin de desfiintare a Uniunii. Asta a afectat inclusiv programul spatial.

URSS se confrunta deja de ani de zile cu mari probleme de ordin financiar, astfel ca bruma de libertate din ’91 a adus programul spatial aproape de faliment. Pentru a evita acest lucru, rusii au inceput sa vanda locurile din misiunile spatiale, dar si sa le reduca frecventa. In vara, Krikalev fusese informat cu privire la aceasta situatie si, voluntar sau nu, a acceptat sa continue misiunea de pe Mir pentru inca o “rotatie” de lunga durata, asta deoarece in putinele zboruri spre statie nu se gasea loc pentru un inginer de zbor care sa il inlocuiasca.

Asa se face ca in luna octombrie, atunci cand trebuia sa plece acasa, a ramas pe statia spatiala, iar la bordul misiunii Soyuz TM-13 si-au facut loc austriacul Franz Viehböck si kazahul Toktar Aubakirov, ambii intorcandu-se pe Pamant dupa un “sejur” de o saptamana pe statia spatiala. La bordul Mir au ramas deja veteranul Krikalev si nou venitul Alexander Volkov .

Despre acest moment exista o sumedenie de povesti si relatari, inclusiv ale celui in cauza. Initial i s-ar fi spus ca trebuie sa stea mai mult cu o luna, apoi cu inca o luna si perioada s-a prelungit in momentul in care a ajuns sa efectueze doua misiuni de lunga durata consecutive, totalizand 312 zile in spatiu fara pauza.

In cele din urma, pe 25 martie 1992, cei doi s-au intors si ei pe Terra, iar Krikalev a fost poreclit “ultimul cetatean sovietic” dupa ce a fost fotografiat in costumul de zbor de pe care nu lipsea patch-ul rosu. Daca la plecare URSS era o uniune aparent solida, condusa cu mana de fier de autoritatile comuniste, la revenirea lui acasa Uniunea incetase sa mai existe. Pana si capsula in care se afla a aterizat in alt stat, de acum independentul Kazahstan, asta ca sa nu mai vorbim despre orasul sau natal, transformat din Leningrad in Sankt Petersburg.

Cariera lui Serghei Krikalev nu s-a incheiat aici, ci chiar a inflorit. In februarie 1994 a facut parte din primul echipaj americano-rus ce a zburat la bordul navei spatiale Discovery spre statia spatiala Mir, iar la inceputul anilor 2000 a facut parte din primul echipaj ce a pus piciorul la bordul Statiei Spatiale Internationale.

Krikalev si-a incheiat cariera de cosmonaut cu un total de 803 zile, 9 ore si 36 de minute petrecute in spatiu, fiind pe locul trei in clasamentul all-time al pamantenilor ce au stat cel mai mult in afara atmosferet Terrei.

Leave a Reply

avatar

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  Subscribe  
Notify of