Așa cum probabil știți deja, România vrea să cumpere mai multe drone militare și a lansat un concurs de oferte în acest sens. Mai mulți producători și-au manifestat intenția de ne vinde aceste sisteme, însă în final numai doi au și depus oferte. Dar ce fel de drone vrea totuși România?
Răspunsul la această întrebare este destul de complex și încercăm să îl tratăm în cele ce urmează.
UAS-TO Clasa II
În primul rând, vorbim despre sisteme de aeronave fără pilot (Unmanned Aircraft
Systems/UAS) tactic-operative clasa II, denumite în continuare UAS-TO.
Conform clasificării NATO, sunt 3 clase de UAS, de la cele mai mici la cele mai mari. Clasa I include aeronavele cu o greutate de până în 150 de kilograme, clasa II pe cele cu o greutate cuprinsă între 150 și 600 de kilograme, iar clasa III pe cele cu o greutate mai mare de 600 de kilograme.
România își dorește astfel drone medii, clasa II fiind și cea mai dinamică, cu o mulțime de produse apărute în ultimii ani.
Drone construite în România
Lucrurile interesante abia acum încep pentru că una dintre solicitările pentru care Ministerul Apărării insistă este construcția în țară a dronelor. Atenție, vorbim despre un proces complex de fabricație, nu doar despre o linie de asamblare pe care se pun laolaltă subansamble importate.
Potrivit hotărârii de guvern pentru aprobarea programului, câștigătorul licitației este obligat să producă în țară sistemele electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structura platformei aeriene şi
structura containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO. De asemenea,
integrarea finală şi test sistemelor UAS-TO, precum şi realizarea mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă se vor realiza tot în țară
Există și un calendar pe care producătorul selectat trebuie să îl implementeze. Începând cu prima dronă livrată, producţia structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control trebuie realizată în țară, la fel ca și producţia de componente şi sisteme electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO. Tot de la prima dronă, trebuie ca în România să aibă loc integrarea finală şi testarea sistemelor, iar de la a treia dronă livrată trebuie ca producţia tuturor sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO să se realizeze în România.
În fine, tot în țară vor fi integrate și operaţiunile de mentenanţă de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al sistemelor.
Sisteme IFF
Un capitol important în lista de solicitări pe care le are România este dedicat sistemelor de identificare amic-inamic (IFF – Identification Friend or Foe).
Dronele trebuie să fie dotate standard cu un transponder IFF mod 5 – IFF Mark XII A, conform standardului NATO STANAG 4193, compatibil cu modurile 1, 2, 3/A, 4, S şi C, iar oferta trebuie să includă date referitoare la tipul, codul criptocomputerului necesar funcţionării transponderului IFF în modul 5, precum şi producătorul acestuia.
Chiar dacă acest criptocomputer va fi achiziționat separat, producătorul dronelor este obligat să asigure integrarea acestuia pe aparatele de zbor.
Dotările dronelor
A durat puțin, dar am ajuns și la partea ”suculentă”, la dotări. Ce vrem să punem pe dronele astea că poate ne facem o idee despre ce vrem să facem cu ele concret.
Potrivit anunțului de participare, sistemele terestre trebuie echipate cu echipament IFF Mod 5, senzor EO/IR, laser designator/ laser illuminator, releu/ sistem retranslație de comunicații, SAR și, atenție mare de tot aici, SISTEM DE ARMAMENT! Ei bine, da, dronele terestre pe care le vrea armata vor fi înarmate!
Varianta navală de drone nu va avea armament, dar va veni în plus cu echipament W-AIS și ESM comunicații și ESM non-comunicații.
Condiții pentru producători
Lucrurile interesante nu se opresc aici, pentru că sunt niște condiții, să le spunem drăguțe, și pentru potențialii vânzători de drone. Pe lângă clasicele acces la informații clasificate sau cifră de afaceri minimă, vorbim si despre următoarele:
- angajament ferm că producția va fi realizată în România, Ministerul Apărării putând refuza recepția dronelor care nu respectă această condiție.
- acord de colaborare cu companii româneşti pentru producție, mentenanță etc.
- sa demonstreze ca a livrat în ultimii 5 ani altor clienți cel puţin două sisteme UAS Clasa II cu IFF 5 şi sistem de armament.
Ce drone au fost propuse?
Două companii din Israel, Elbit şi IAI, se duelează pentru acest contract. Primii propun dronele Hermes 450, iar cei din urmă au venit cu Tactical Heron.
Elbit plănuieşte să mute producția de Hermes în România şi să folosească atât facilitățile proprii, cât şi pe cele ale unor companii ca Avioane Craiova, IAR sau Romaero. De cealaltă parte, IAI a anunțat doar semnarea unui acord cu IAR.
Probleme? Probleme!
Cea mai mare problemă este că niciuna dintre cele două drone propuse României nu este înarmată!
Hermes 450 este un sistem folosit în multe state şi sunt ceva informații semioficiale potrivit cărora armata israeliană foloseşte aceste drone inclusiv în comfigurație de atac, dar atât.
Pe site-ul celor de la Elbit nu există nicio referire la Hermes 450 cu sistem de armament şi nici vreo referire la un operator de 450 care să utilizeze aceste UAS în configurație ofensivă.
la IAI lucrurile sunt şi mai interesante, în sensul că propunerea lor, Tactical Heron, nu există. Acest UAS se vrea a fi o dezvoltare mai low-cost aşa a familiei Heron, însă nu există informații despre stadiul dezvoltării. Despre clienți nu poate fi vorba.
Şi la fel ca în cazul Hermes 450, producătorul nu spune în niciun loc pe site-ul oficial că drona ar fi înarmată.
În momentul de față, dacă nu există nişte versiuni secrete ale celor două drone, propunerile nu respectă un criteriu extrem de important şi sunt şanse ca licitația aceasta să fie reluată cu alte propuneri. Asta ar fi decizia normală dacă, repet, se constată că acest criteriu al sistemului de armament nu este îndeplinit.
0
0
Pai, cum dracu’ sa spuna ca poate duce armament si de ce tip ?? E secret. Evident ca exista unele intelegeri secrete in acest sens.
Îi ciudat cum romulanii noștri nu iau in calcul și pe turcaleți cu drona lor Bayraktar,care este pe „val” și tocmai a cîștigat în Polonia.